Consider clasa a II-a ca fiind nivelul la care elevii trebuie să înceapă să citească voluntar şi acasă, de aceea prin activitatea de la clasă am încercat cu fiecare generaţie să le dezvolt plăcerea de a citi un text. Cu unii s-a reuşit acest lucru.
Reforma sistemului de învăţământ înseamnă şi reformarea metodelor şi strategiilor didactice utilizate în activitatea la clasă, actualizarea şi adecvarea acestora, valorificarea optimă a tuturor capacităţilor elevilor. În sprijinul acestora vin cu siguranţă şi metodele R.W.C.T. Utilizarea acestora nu este simplă, nici comodă. Sunt necesare din partea cadrului didactic abilităţi metodologice însoţite de o laborioasă proiectare şi pregătire prealabilă a lecţiei, de selecţia şi adecvarea metodelor utilizate.
Folosite cu atenţie, cu discernământ şi în mod repetat, metodele R.W.C.T. permit democratizarea actului didactic, asigurarea egalităţii de şanse în învăţare pentru toţi elevii în condiţiile în care se adresează unor inteligenţe multiple şi dau posibilitatea afirmării elevilor cu disponibilităţi native diferite.
Elevii participă cu plăcere la aceste activităţi, metodele urmărind eludarea monotoniei şi plictisului. În sufletul lor se deschide dorinţa de învăţare şi consolidare a cunoştinţelor într-un mod activ, creativ şi eficient, învăţând, într-un fel, prin joacă.
Aceste metode şi tehnici au rolul de a-i ajuta pe elevi să acceadă la gândirea critică. Asociind acestora strategii de învăţare prin cooperare, elevii au şansa să depăşească egoismul şi relativismul, pentru a dobândi o perspectivă epistemologică asupra realităţii, respectiv o intersubiectivitate orientată spre cercetarea sensului şi semnificaţiei obiectelor şi fenomenelor. Abilităţile gândirii critice nu reprezintă o achiziţie spontană, ci necesită o practică de lungă durată, cel puţin un an şcolar. O şansă în plus o dă şi continuarea aplicării acestor strategii pe parcursul întregii şcolarităţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu