27 mai 2011

Picnic la Cristina...

               Vremea excelentă de afară şi apropierea zilei de 1 Iunie ne-a îndemnat să ne mobilizăm şi să punem la cale un picnic. Participanţii au fost elevii clasei I şi câteva mămici, bunici, surori toate dornice de aventuri împreună cu noi. Gazda noastră a fost Cristina care locuieşte pe Blidari. Locul ales a fost unul perfect, în apropierea râului, spaţiu de joacă, loc de foc şi  pentru servitul mesei.
           Ajunşi la destinaţie ne-am întins păturile la umbră, am predat "bucătăreselor" noastre mâncărurile pregătite de acasă şi am trecut la joacă. Iată câteva imagini surprinse în timpul acestei mini-excursii:






18 mai 2011

Proiectare tradiţională versus proiectare ERR


Realizat în 1995, model de proiectare didactică Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie, de Kurtis S. Meredith şi Jeannie L. Steele, este un cadru favorabil formării şi dezvoltării gândirii critice şi integrării creative a informaţiilor. Autorii modelului consideră că o lecţie, pentru a-şi atinge obiectivele, este structurată pe trei părţi, cuprinzând:
·   activităţi de evocare sau reactualizare a cunoştinţelor şi experienţelor, în mod sistematic sau aleatoriu, pe care elevii le au despre subiectul propus în lecţie;
·   activităţi de realizare a sensului, prin accesibilitatea şi înţelegerea cunoştinţelor predate;
·   activităţi de reflecţie critică asupra cunoştinţelor dobândite pentru a facilita integrarea lor în propriile scheme cognitive.
La aceste trei grupe se poate adăuga o a patra, numită de extindere, în timpul căreia elevii pot dezvolta noţiunile sau ideile dobândite sau pot exersa aplicaţii specifice.
Modelul Evocare / Realizarea sensului / Reflecţie este un cadru integrat care îi încurajează pe dascăli să caute modalităţi de a-i stimula pe elevi să înveţe activ şi de a le forma şi dezvolta gândirea critică în lecţiile lor.
Evocarea poate fi corelată, prin analogie, cu etapa reactualizării cunoştinţelor din modelul tradiţional de proiectare a lecţiei. Învăţarea constructivistă accentuează importanţa abordării predării şi învăţării eficiente ca un proces de interogare şi descoperire prin care elevul este ajutat să-şi extindă şi să-şi restructureze ideile pe care le are deja, să interpreteze şi să înţeleagă fenomenele noi prin prisma cunoştinţelor proprii. În această etapă învăţătorul îi va ajuta pe elevi să-şi examineze cunoştinţele anterioare, să restructureze aceste cunoştinţe pentru a clădi un fundament solid, pe care să poată construi noi structuri cognitive, făcând apel la o serie de metode şi tehnici adecvate.
Procesările mentale din această etapă fac apel la reprezentări, evocări din memorie, analize şi sinteze, precizări ale scopului şi interesului pentru explorarea subiectului. Pot fi identificate fenomene de metacogniţie prin: evocarea a ceea ce elevul ştie sau crede că ştie despre subiectul solicitat; controlul asupra calităţii şi cantităţii cunoştinţelor proprii, dar şi a lacunelor sau erorilor, a confuziilor etc.; compararea a ceea ce ştie elevul faţă de colegii săi; evidenţierea schemelor de gândire „preexistente” şi reorganizarea acestora. Evocarea îşi justifică importanţa dacă scopurile stabilite de elev pentru sine coincid cu scopurile impuse de învăţător sau de text pentru a spori durabilitatea înţelegerii, pentru a reconstrui schemele cognitive.
Realizarea sensului sau construirea sensului noilor cunoştinţe poate fi pusă în corespondenţă cu etapa de transmitere/însuşire de noi cunoştinţe din lecţia tradiţională. Dacă în demersul tradiţional al lecţiei forma de organizare a clasei este predominant frontală, realizarea sensului implică efort personal sau implicare în activităţi prin cooperare.
Realizarea sensului este focalizată pe activitatea elevului şi orientată către concepte ca asimilare, învăţare, înţelegere (J. Piaget) a cunoaşterii ştiinţifice. A realiza sensul unor idei înseamnă, în primul rând, a le înţelege adecvat, înţelegerea fiind o latură semnificativă a gândirii.
Obiectivele ce stau în atenţia profesorului în această etapă vizează menţinerea implicării şi interesului stabilite în faza de evocare, încurajarea elevilor de a realiza analize, comparaţii, sinteze, generalizări şi de a-i determina să-şi monitorizeze propria înţelegere.
Reflecţia este o etapă pe care nu o regăsim în momentele unei lecţii tradiţionale, deşi ea joacă un rol capital în realizarea învăţării din clasă. Abia în această etapă se produce învăţarea ca schimbare autentică şi durabilă, când elevului i se poate oferi şansa de a rezuma cunoştinţele, de a compara ce a învăţat cu ceea ce ştia dinainte, de a construi interpretări pe care să le dezbată şi să le susţină cu argumente. Momentele de reflecţie sunt importante din cel puţin două motive, susţine Adriana Nicu (2007): (1) elevii îşi exprimă noile cunoştinţe în cuvinte proprii, aducându-le într-un context personal şi (2) elevii primesc feed-back din partea colegilor şi a învăţătorului, cu efecte asupra clarificării informaţiilor.

PROIECT DIDACTIC - CLASA A III-A (LIMBA ROMÂNĂ)
PROIECT DIDACTIC - CLASA A IV-A (LIMBA ROMÂNĂ) 
PROIECT DIDACTIC - CLASA A IV- A (MATEMATICA) 




17 mai 2011

Utilizarea metodelor R.W.C.T.


              Consider clasa a II-a ca fiind nivelul la care elevii trebuie să înceapă să citească voluntar şi acasă, de aceea prin activitatea de la clasă am încercat  cu fiecare generaţie să le dezvolt plăcerea de a citi un text. Cu unii s-a reuşit acest lucru.
            Reforma sistemului de învăţământ înseamnă şi reformarea metodelor şi strategiilor didactice utilizate în activitatea la clasă, actualizarea şi adecvarea acestora, valorificarea optimă a tuturor capacităţilor elevilor. În sprijinul acestora vin cu siguranţă şi metodele R.W.C.T. Utilizarea acestora nu este simplă, nici comodă. Sunt necesare din partea cadrului didactic abilităţi metodologice însoţite de o laborioasă proiectare şi pregătire prealabilă a lecţiei, de selecţia şi adecvarea metodelor utilizate.
            Folosite cu atenţie, cu discernământ şi în mod repetat, metodele R.W.C.T. permit democratizarea actului didactic, asigurarea egalităţii de şanse în învăţare pentru toţi elevii în condiţiile în care se adresează unor inteligenţe multiple şi dau posibilitatea afirmării elevilor cu disponibilităţi native diferite.
            Elevii participă cu plăcere la aceste activităţi, metodele urmărind eludarea monotoniei şi plictisului. În sufletul lor se deschide dorinţa de învăţare şi consolidare a cunoştinţelor într-un mod activ, creativ şi eficient, învăţând, într-un fel, prin joacă.
            Aceste metode şi tehnici au rolul de a-i ajuta pe elevi să acceadă la gândirea critică. Asociind acestora strategii de învăţare prin cooperare, elevii au şansa să depăşească egoismul şi relativismul, pentru a dobândi o perspectivă epistemologică asupra realităţii, respectiv o intersubiectivitate orientată spre cercetarea sensului şi semnificaţiei obiectelor şi fenomenelor. Abilităţile gândirii critice nu reprezintă o achiziţie spontană, ci necesită o practică de lungă durată, cel puţin un an şcolar. O şansă în plus o dă şi continuarea aplicării acestor strategii pe parcursul întregii şcolarităţi.




14 mai 2011

Excursie Cluj Napoca 13 mai 2011

             Clasele I-IV din şcoala noastră au realizat în data de 13 mai o excursie la Cluj Napoca. Obiectivele turistice vizitate au fost:  Grădina Botanică a Universităţii Babes-Bolyai, Parcul Cetăţuia, Biserica Sf. Mihail, Muzeul de Zoologie din cadrul Facultăţii de Biologie.
             Grădina botanică a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca a fost înfiinţată în anul 1920 de către prof. Alexandru Borza. În organizarea ei primează concepţia ştiinţifică în materie de clasificare a plantelor şi de fitogeografie, armonios îmbinată cu rafinamentul artistic care îi imprimă o notă aparte de farmec şi pitoresc. Grădina ocupă o suprafaţă de 14 ha de teren accidentat şi variat, care se pretează cu succes la cultivarea unor colecţii de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei. Spaţiul este împărţit în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal, fiecare cu specificul său.
                Cetăţuia de pe malul stâng al Someşului a fost construită de habsburgi în prima parte a secolului al XVIII-lea. Avea şanţ de apărare, 5 bastioane de colţ şi 3 porţi. Astăzi se mai păstrează doar câteva turnuri de poartă. 
                Biserica Sfântul Mihail a fost construită pe locul vechii capele Sf. Iacob în perioada 1350-1487, în stil gotic. Altarul a fost ridicat în jurul anului 1390. Ultima restaurare a bisericii a avut loc între anii 1957-1960. De-a lungul timpului biserica a fost catolică, luterană, reformată, unitariană, iar în 1716 este retrocedată bisericii catolice.
                Muzeul Zoologic face parte din Patrimoniul Universităţii Babeş-Bolyai şi este format din mai multe colecţii ştiintifice de animale. Ca valoare ştiinţifică şi după numărul de exemplare conservate, Muzeul Zoologic se situează pe locul al II- lea, după Muzeul ,,Gr. Antipa" din Bucureşti. Muzeul Zoologic este adăpostit la parterul clădirii, în care se află Facultatea de Biologie, Biblioteca facultăţii, Institutul de Speologie, Centrul de Cineficare al Universităţii şi Centrul de Microscopie Electronică. Planul după care a fost construită această clădire este identic cu cel al Institutului de zoologie din Napoli şi a fost ridicat în jurul anului 1912. Numărul de săli de care muzeul dispune, este de 10, dar numai 7 dintre acestea, sunt destinate publicului vizitator. De asemenea în sălile mari , mai există un coridor circular de nivelul unui etaj, unde se află depozitate rezervele muzeului. Înfiinţat în 1859, ca o secţie a muzeului ardelean, Muzeul Zoologic al Universităţii Clujene şi-a sporit treptat zestrea, numărând în prezent peste 200.000 de piese.
















10 mai 2011

ADUCEM EUROPA IN SCOALA NOASTRA

9 Mai - Ziua Europei
video
         Căutând motivaţia pentru a sărbători şi în şcoala noastră Ziua Europei am concluzionat că acest tip de activitate ar oferi elevilor posibilitatea de a cunoaşte Europa, regiunile sale, de a înţelege rolul instituţiilor europene. Se dezvoltă personalitatea copiilor şi se încurajează conştiinţa identităţii culturale europene în întreaga sa diversitate prin încurajarea unor atitudini pozitive din partea cetăţenilor europeni, stilurilor de viaţă, culturii, convingerilor, opiniilor şi ideilor acestora. 
          Un alt argument ar fi că acest tip de manifestare dezvoltă elevilor conştiinţa că aparţin unui grup ce constituie o verigă în lanţul istoric facilitându-le astfel înţelegerea prezentului prin descifrarea trecutului. Elevii din clasele mai mari dobândesc cunoştinţe politice, economice, culturale şi sociale contribuind împreună cu adulţii la dezvoltarea responsabilităţii pentru Europa, mediul înconjurător, pacea, democraţie şi drepturile omului.
          Iată seria de activităţi desfăşurate în aceste zile:
- învăţarea imnului "Odă bucuriei";
- lecturarea unor informaţii despre Uniunea Europeană;
- confecţionarea de steluţe, palme cu steagurile ţărilor din U.E.;
- realizarea unor desene, picturi cu tema "Europa- casa noastră", postere;
- realizarea unui panou  tematic în şcoală;
- concurs tematic pe echipe;
- confecţionarea steagului U.E.;
             Elevii claselor I şi a II-a participanţi la concursul pe echipe au fost recompensaţi cu cărţi, pliante, broşuri despre Europa din partea Centrului de Informare şi Educare Firiza.
               Acţiunea a făcut parte dintr-un proiect educativ complex, realizat de Centrul de Informare si Educare Firiza, Asociatia Mansio si Scoala Mihail Sadoveanu – structura 13 Firiza cu sprijinul Centrului Europe Direct Maramures. Proiectul şi-a propus să mărească gradul de conştientizare asupra valorilor culturale comune ale României şi Uniunii Europene.






Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Jucati-va cu mouse-ul